Conștientizarea de sine și căutarea fericirii

Why self-awareness? “I think, therefore I am,” said Descartes.
Here are some questions: Who are we? Why are we here? What is the purpose of our lives? How many people are self-aware? What does being self-aware translate to?
The two connections to our mind and body are:
1. Metacognition – being aware of our thoughts and feelings, and
2. Learning to understand our body signals, listening actively, and collaborating with our bodies for good health.

“Know thyself” is a Socratic exhortation that has been forgotten.
Why? Because we have no time with ourselves, no more solo walks in nature, no more silence and solitude.
We are bombarded with the outside world stimuli: social media posts, videos, reels, TV news alerts and cruel movies, advertisements, online games, etc,.
Everything that occupies the sacred space of our mind steals from us our time for metacognition and getting in touch with ourselves.
Under the noise of the media, we can hardly pay attention to our mind and mood – how we feel, what thoughts we entertain, and our body sensations – such as hunger, thirst, or the need to use the bathroom.
Paying attention to our intuitive feelings is often lost when stress and noise levels are high.
We put our own inner show on stand-by to watch other people’s shows.
How about starting to nourish our body-mind relationship?
Perhaps thinking about what we would love to do with our lives, with the precious, inestimable time we have.
We must reflect on our:
– Love and Relationships- identify areas where there is room for improvement.
– Vocation – are we doing what we love or just dragging our feet in a job where we leave our soul at the door before entering?
– Health and wellness – how we can improve our body and mind and keep them healthy. How can we prevent disease?
– Time and Money Freedom

Let us philosophize a bit! Philosophy is the love of wisdom and we want te become wise!

"Ideea "Cunoaște-te pe tine însuți", sau gnōthi seauton, nu a fost niciodată uitată cu adevărat; mai degrabă, sensul său a evoluat și a fost reinterpretat de-a lungul istoriei. Deși este cel mai faimos asociat cu Socrate și Templul lui Apollo din Delphi, conceptul a persistat ca o temă centrală în filosofie și psihologie. Cu toate acestea, aplicarea sa s-a schimbat de-a lungul timpului.

• O călătorie de-a lungul întregii vieți: Socrate privea cunoașterea de sine nu ca pe o destinație, ci ca pe un proces continuu de autoexaminare. În Phaedrus al lui Platon, el afirmă că nu are timp să contemple poveștile mitologice deoarece "nu este încă capabil... să mă cunosc pe mine însumi".
• Viața examinată: Pentru Socrate, cunoașterea de sine era esențială pentru a trăi o viață bună și virtuoasă. El a declarat în mod celebru că "viața neexaminată nu merită trăită", deoarece necunoașterea de sine împiedică acțiunea rațională și morală.
• Recunoașterea ignoranței: Unul dintre aspectele cheie ale autocunoașterii socratice este recunoașterea limitelor propriei înțelepciuni. Celebra sa afirmație, "Știu că nu știu nimic", este un rezultat direct al acestei introspecții profunde.
• Dialectical and social: The Socratic method is based on the idea that self-knowledge is a dialectical, conversational process, not just internal introspection. Through dialogue, individuals could uncover and challenge false beliefs about themselves and the world. 

• Creștinismul și misticismul: În timpul Evului Mediu, gânditorii creștini înțelegeau cunoașterea de sine în raport cu natura păcătoasă a cuiva, considerând-o o cale către cunoașterea lui Dumnezeu. În mod similar, savanții islamici au legat conceptul de cunoașterea relației fiecăruia cu Allah.
• Modern introspection: In the 17th century, philosophers like Descartes shifted the focus to internal consciousness. Later, Sigmund Freud and psychoanalysis adopted the phrase “know thyself” as a guiding principle for understanding the unconscious mind and its impact on a person’s life.
• Relevanță contemporană: Căutarea cunoașterii de sine rămâne extrem de relevantă astăzi în domenii precum psihologia, autoajutorarea și dezvoltarea personală. Versiunile moderne se concentrează pe înțelegerea propriilor motivații, prejudecăți, tipare emoționale și scopuri într-o lume complexă și care distrage atenția.